Primul duş împreună.. şi aici fac referire la ploaia de ieri, a fost .. fără cuvinte. Deşi dacă eram singură probabil ar fi fost cea mai groaznică zi, dar nu a fost aşa. Ploaia, bălţile, copacul, alergatul, uscatul ... toate au făcut să fie o amintire frumoasă.

Dintr-o zi aparent total aiurea şi nu doar o zi,ci mai multe, ploaia ne-a spălat de gândurile rele şi ne-a apropiat. Încă nu am reuşit să-mi pot găsi cuvintele potrivite pentru a putea scrie exact ce am simţit. Ploaia de vară şi-a făcut loc printre amintirile mele de pus deoparte. Mulţumesc de ziua asta superbă... dacă nu era, după cum ştii mi-ar fi fost un pic mai greu în anumite momente..

Şi ca o paranteză..



Regret, regret, regret. Recunosc că nu mi s-a oferit ocazia de prea multe ori să regret ceva cu adevărat, dar acum cunosc în sfârşit sentimentul. Nu mă bucur că îl cunosc, aş fi preferat o viaţă fără.

Regretul meu are o poveste (mai mult sau mai puţin bună)în spate dar nu va fi zisă aici iar motivul cred că e destul de clar. Nu sunt tristă sau supărată, sunt chiar fericită că am putut trece prin toate . Greu, uşor ... nu am fost întocmai indiferentă, m-a durut când a trebuit să mă doară . Dar cum e vorba ... tot răul spre bine .

Şi chiar aşa a fost. Tot răul spre bine.


Ps. Pisicăăă..