"Era o scanteie . O scanteie de speranta . Si .. acum e foc . Am speranta ca totul va fi bine .. poate chiar mai bine ca oricand .. desi mereu era bine cum era .

Am invatat . Am invatat ca intr'o minisecunda se poate duce totul , desi te chinui mult mai mult de o minisecunda .

Am invatat ca nu e bine sa ai lumea la picioare, e mai bine sa iubesti 2 oameni pe langa familie . Ei 2 iti vor aduce soarele mereu .. fie ca e noapte , fie ca norii il acopera . Si stii ca soarele ala va fi doar a tau .. si de fiecare data va fi altfel .

Stiam ca tot ce ai trebuie pretuit .. dar nu am pus in practica .

Rusine sa'mi fie .

Si imi este .

Am dat cu piciorul de prea multe ori poate ,  alte sanse nu am oferit vreodata desi eu in schimb ceream .

Lumea trebuie sa fie intr'un balans . Balanta .

Dai si ai . Asa merg lucrurile aici .

Cred ca e timpul sa devin mai mult matura decat copila ... credeam ca vor merge lucrurile fiind copil . Dar nu . Nu merge .. In viata trebuie sa le stii pe toate ca sa poti spune ca ai fost om .

Si poate ca omul ca sa fie om trebuie sa stie sa puna in aplicare verbul "a ierta" .. sa ofere o sansa , de fapt nu .

Prostii vorbesc . Cand spun sansa .. parca ar fi ceva pe un timp scurt . Nu o sansa .. trebuie sa'i oferi timpul , sufletul si viata ta . "

<<Si ma intreb .. oare ma vei lasa sa te strang in brate ?! >>